Yahoo奇摩 網頁搜尋

搜尋結果

  1. sm.wikipedia.org › wiki › 5050 - Wikipedia

    50 (lima sefulu) o se fuainumera, fuainumera, ma glyph. O le numera ina ua mavae le 49 ma le numera i luma 51. I le Fuainumera o Roma, e X This page was last edited on 26 Fepuari 2016, at 17:45. Text is available under the Creative Commons Attribution ...

  2. sm.wikipedia.org › wiki › Fua_OtataFua Otata - Wikipedia

    Fa'amatalaga O le la'au fua otata, ua mavae atu le 30 mita (100 fitu) le sua i le maualuga, ua mamafa foi i le leai o nisi o latou i se potu po'o se anava o latou mai le satu o se tusi itū. O latou a'ea o lo'o fa'atino, e mafai ona latou toe avea i le mavaega o le 100 tausaga ...

  3. sm.wikipedia.org › wiki › 351_(numera)351 (numera) - Wikipedia

    العربية Azərbaycanca کوردی Čeština Emiliàn e rumagnòl English Euskara Kreyòl ayisyen Magyar Արեւմտահայերէն Italiano 日本語 한국어 Bahasa Melayu ماز رونی Sesotho sa Leboa Svenska Kiswahili Татарча / tatarça

  4. sm.wikipedia.org › wiki › SuriaSuria - Wikipedia

    • Etymology
    • Talaʻaga
    • Malo MA Le Polokiki

    E le o mautinoa le amataga o le igoa Suria. E mafai ona sau mai le gagana Eleni anamua ma na faʻamaonia mai ai le laueleele o Aram, peitaʻi na iloa e Herodotus o se ata puʻupuʻu mo Asuria, aʻo tagata tusi talaʻaga o onapo nei ua toe maua mai i ni igoa eseese. Na aliali mai mo le uluaʻi taimi i le gagana Eleni ma e leai ni faʻailoaina muamua, o loʻo...

    Suria muai taimi

    O le Neolithic Revolution (10,000 BC) na au mai le itulagi atoa mai le Vanu o Naila ma le sasae o le Metitirani, e aofia ai Suria ma Iraq, e oʻo i le Iran Plateau ma le Indus Valley. E aofia ai foi ma filifili o le lauolaola o le au faifaʻatoʻaga o laufanua i luga o togavao laugatasi i matu o Europa. I totonu o lenei nofoaga tele sa i ai se tele o aganuu tuʻufaʻatasia i totonu o le "Fertile Crescent", o se nofoaga faʻasolopito e tali tutusa ma se vaega o le teritori o le Metitirani Levante, M...

    Ae le i tutoʻatasi

    Ile tausaga 2000 e. C., Suria o se vaega o le Aram [tofia manaomia]. Na lafo i Aikupito mai le lata i le 1530 a. C. seia oʻo i le 1250 a. C.O Aram-Tamaseko o se setete Arama na faʻavae i lona laumua, Tamaseko, i Suria, mai le iʻuga o le 12th senituri BC. C. i le 732 a. I le itu i saute sisifo o Asia i Mesopotamia anamua, i le vanu o le vaitafe o Tigris, o tagata Asuria sa i ai, agai i le 1350 a. I.; i le 8th senituri BC. I., Sa faatoilaloina e le Asuria le atunuu atoa, lea na pasia i Papeloni...

    Mai le tutoʻatasi i le malo o Asad

    Ia Iuni 1941, Peretania, Ausetalia ma saʻoloto Farani 'au na osofaʻia mai Iraki ma ina ua maeʻa se puʻupuʻu puʻupuʻu sa motusia le teteʻe a fitafita Gallic na taitaia e le General Dentz o loʻo nofoia le atunuʻu. Ina ua maeʻa na latou faʻalauiloa aloaia le tuuina atu o le tutoʻatasi. I le amanaiaina e Malo Aufaatasi mo le tutoatasi o Suria o se malo pule, na aveese ai e le Farani i le 1946. I tausaga muamua ina ua uma ona folafolaina le tutoatasi, o faiga faavae i totonu o le atunuu sa matua f...

    Ua avea Suria ma malo faʻapolokalame talu mai le 1946. I le 1973 le Faʻavae o loʻo faʻamaninoina ai Suria e pei o le Democratic, Popular and Socialist Republic, na faʻamaonia i se pili faʻatulagaina, e faavae, faatasi ai ma isi, i luga o sosaiete a Arab, mataupu faavae o le tutusa i luma o le tulafono, saolotoga o tapuaiga ma meatotino. tumaʻoti.32...